Apple nu mai face computere

Informatia a trecut oarecum neobservata in euforia (sau mai degraba isteria) generata de iPhone, insa m-a surprins de prima data. I-am lasat cateva zile sa se digere: “Apple a renuntat la titulatura de “Computer” din nume. De acum inainte se va numi Apple Inc”…

Ciudat cum un singur cuvint poate sa genereze o schimbare atat de mare. Sau ca sa fim si mai exacti, lipsa unui cuvant. Apple nu va mai face computere de acum inainte. Dar ce va face? MacBookPro, iPod, iPhone, MacMini… Toate astea nu mai sunt computere, sunt niste masinarii care proceseaza informatie in diverse contexte si cu diverse scopuri. Dar, in orice caz, computere nu mai sunt.

Apple a fost intodeauna o companie vizionara. Atat de vizionara incat abia-abia a avut succes. A grabit intotdeauna inovatia si de cele mai multe ori a lansat produse inainte ca piata sa le poata utiliza, din lipsa de pregatire. A trebuit sa-si reduca in mod constant eforturile, sa faca downshift la propriul trend, pentru a putea lansa ceva cat de cat profitabil. Linia de computere nu a reusit, pina acum doi-trei ani, sa isi faca o piata decat pe nisa procesarii video si foto. Sa recunoastem, Mac a inceput sa devina mainstream acum doi ani maximum. Newton (si aici sunt sigur ca nimeni nu-si mai aminteste de el) a falimentat grandios pe vremea cand PDA era un fel de StarTrek pentru toata lumea. Iar la vremea respectiva Newton a fost un produs realmente vizionar. Ce folos… Doar lansarea iPod a reusit sa creeze momentumul care a scos la suprafata calitatile extraordinare ale companiei.

(Ma opresc un pic si scriu pentru cei care cred ca “ii pup in fund pe Apple”, nu sunt afiliat cu ei, nici nu le fac reclama, ma impresioneaza evolutia lor ca si companie. Atat. )

Abia de la iPod – si de la robinetul de muzica iTunes – a inceput sa curga cash si brand recognition pentru Steve Jobs. Care ramine in continuare un vizionar. Daca a fost in stare sa ascunda propiei familii ca va lansa iPhone, sunt sigur ca va fi in stare sa inventeze si alte tipuri de masinarii. A si inceput, cu iPhone, un telefon care va rula MAC OS X. O consola TV – sincer, nu stiu la ce e buna, dar lumea o cumpara – numita AppleTV deja a aparut… In sase luni cine stie ce mai scoate…

Asistam la o schimbare de paradigma pe cat de subtila, pe atat de importanta. Procesarea informatiei nu se va mai face in locuri traditionale si cu unelte standard. Se va face oriunde si se vor crea unelte ad-hoc. E ca un fel de dezlegare de pamint a iobagilor. O gramada de lucruri care pina acum aveau in spate unitati de lucru economice vor shifta in aceste mashinarii: vor aparea mashup-uri de tot felul: de la harti pe mobil, pina la deviceuri multimedia inteligente sau PDA-uri totale… Dupa cum vedeti, mi-e chiar greu sa-mi dau seama ce se mai poate face, dar stiu sigur ca se mai poate face, iar iPod-ul, cu intrega industrie pe care generat-o, e cel mai clar exemplu.

Ideea e ca foarte multa valoare (aplicatii, interfete, informatii) care in mod traditional era generata si procesata in computere, se va localiza in unelte de procesare pe care le vom avea din ce in ce mai la indemina. Si nu numai noi, o categorie din ce in ce mai larga de oameni isi vor crea si accesa propriile retele. Complet descentralizate. Si o vor face de pe terminale la care acum realmente nu ne putem gandi.

Sincer, pentru mine e o perspectiva destul de stranie. Recunosc ca am in fata un fel de distopie in care identitatile se amesteca, in care succesul se masoara in microsecunde, si in care fiecare individ va trai cate sase-sapte vieti/identitati/avataruri in paralel…

Si asta numai pentru ca Apple nu va mai face computere…